Tim Keller – fraze cardinale


18813248_909499309190301_8418672915844331134_n

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Marius Cruceru- Călăuzirea în Voia lui Dumnezeu


” Știți ce mă îngrijorează?

Că in ultimul timp..unii creștini au mai multe descoperiri și revelații decât au avut Ezechiel, Isaia si Ieremia laolaltă într-o viață întreagă, ei au în două zile.

„Domnul mi-a vorbit…”    „Domnul mi-a spus”…”Domnul mi-a zis”.

Domne’-nu știu cum faceți d-voastră–parcă aveți legătură directă, fir roșu cu cerul.

Domnul m-a călăuzit să transport pe cineva peste graniță ilegal,  Slăvit să fie numele Domnului și îl băgăm pe Dumnezeu în toate matrapazlâcurile, șmecheriile , aranjamentele, mizeriile și jegurile noastre.  Și Domnul n-are nici un fel de-a face cu un astfel de mod de viață și cu această etică circumstanțială.

Vă implor în Numele Domnului nu mai puneți cuvinte în Gura Domnului! să nu îl mai facem pe Dumnezeu părtaș la toate lucrurile în care El nu vrea să fie parte!”

Marius Cruceru

_____________________________________________________________

Asculta în continuare care sunt precondițiile cunoașterii Voii lui Dumnezeu.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cu El pășesc- Tamara Moga-Onufrei


Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Strângi comori pentru viața ta


Domnul Hristos spune

„Și ce-ar folosi unui om să câștige lumea , dacă și-ar pierde sufletul”

-Matei 16:26

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Adolescenta care face o diferență în societate


fatacartea

Sursa photo

1.Nu trebuie să ai o vârstă adultă ca să faci o diferență in societate, printre cei din jurul tău. Apoi 2. nu trebuie să ai nici resurse sau un buget mamut/ colosal/fabulos..:)). 3. Nu ai nevoie sa ajungi intr-o metropolă ca să ai un impact sau o influență pozitivă. Satul este un loc binevoitor și primitor pentru fapte bune…de netrîmbițat.

Tot ce ai nevoie e pasiune și dăruire, iar cu puținul tău să aduci belșug de zâmbete și bucurii semenilor tăi.

Am citit azi despre felul de a fi al unei tinere de 15 ani.

Paguba societății de astăzi este că tinde să tolereze orice, iartă curvarii, iartă si drogații, îi acceptă și intelege pe șarlatani, pariori, escroci..toți trebuie îngăduiți si tolerați în epoca toleranței.. iar biserica începe să nu sufere si să suporte pe cel care pune mâna pe o carte bună și își exercită rațiunea si începe să gândească independent.

Pentru oamenii ușor manipulabili, fără discernământ trebuie să gândească alții. Nu același lucru se poate spune și despre această adolescentă. Felicitări!

Cu totii suntem surprinsi pe facebook, de videoclipuri sensibiloase, bine inregistrate sau regizate..care te mișcă. Dar cîți dintre noi suntem gata să plătim prețul comodității și să luăm inițiativa intr-un astfel de proiect.

Gândește-te doar cum ar arăta un sat/ o comunitate de copii, oameni, bătrâni care ar beneficia de surplusul tău, talentul tău, slujirea ta.

-te ști la programare si ești AS in computere…poate și la sat undeva sunt 2-3 carcase vechi …si acei copii pot fi instruiți , echipați in utilizarea lor.

-te pricepi la hand-made și faci și profit din asta…copiii sunt îndrăgostiți după lucru manual (bineînțeles tot cei de la sat, i-am văzut cu ochii mei..nu pe cei care butonează toată ziua)

-stăpânești bine ceva materii de bază, mate, limbi străine..ai putea face meditații in regim de voluntariat.

-te știi la pian…muzicuță …chitară și ești un lăutar priceput…ia gândește -te la o clasă de copii care ar putea primi câteva noțiuni, informații, acorduri din partea ta.

-ești binecuvântat de Domnul cu darul de a tăia păr, podoabe…ai face un sat întreg fericit si i-ai scuti de frizer pe cei micuți.

-Ai pe acasă un mobil, o cameră foto digitală sau un DSLR…poți fi tu fotograful clasei…cum venea ăla după revoluție si ne cerea 90.000 de mii de lei pentru poze de album cu penaru, cu stiloul, cu harta Ro in spate. Cum ar fi să faci câteva poze cu cei mici și să le tipărești ..pro bono si sa le faci părintii fericiți.

-iar exemplele pot continua..sau le aștept în comentarii, aici.

Cunosc astfel de oameni care asta fac. Ii admir pe cei din trecut care m-au învățat să fac asta. Vreau să te provoc și indemn și pe tine..să nu strângi totul..doar pentru tine…ar fi o viață așa de reducționistă, liniară și egoistă.

Și eu trăiesc în „etica protestantă și spiritul capitalist”, al lui Max Weber, în care națiunile, orașele, comunitățile (vestice)  erau binecuvântate tocmai ca să fie o binecuvântare pentru alții. Am trecut prin idealismul comunismului și nu a prosperat. Socialismul este o utopie!Singura mea opțiune ar fi altruismul si dăruirea binecuvântărilor primite în dar de la Dumnezeu.

dar //

dacă faci parte din categoria aceea a lumii cu mentalitatea de „mie ce-mi iese din asta? sau pur si simplu banu frate e stăpânu’ tău, lucrurile acestea ti se vor părea străine.

Recent la radio un tip din asta business man creștin, afiliat la CROWN MINISTRIES International spunea că un om cu cât are mai mult (bani firește) cu atât daruiește mai puțin. Și dădea din statistici. Am întâlnit și eu la viata mea, fie la lucru, fie în situații, oameni cu palate/ vile care nu iți dădeau nici un pahar cu apă minerală la lucru la ei, iar alții la țară te așezau la masă după ce le făceai o lucrare.

Filosofia lui Hristos, pe care o imbrățișez și practic spune că „este mai ferice să dai decât să primești” (Fapte 20:35)

Tu crezi asta?

________________________________________________

O adolescentă de 15 ani din Bucureşti ia trenul în fiecare lună pentru a le duce cărţi copiilor din satul bunicilor ei.

Alexia Manea e ambasador Fanbook, un program care încearcă să stimuleze lectura şi voluntariatul în rândul tinerilor. „Consulatul” ei se află la Cristian, un sat aflat la câţiva kilometri de Braşov. Aici o aşteaptă copiii de la Centrul de Zi „Sfânta Maria”, care au vârste între 9 şi 13 ani şi provin din medii defavorizate.

La începutul fiecărei luni, toţi copiii primesc exemplare din acelaşi titlu. După 30 de zile, Alexia se întoarce pentru a discuta despre cartea citită şi pentru a propune aventurile altor eroi de poveste.

La cluburile de lectură ale Alexiei Manea se prezintă, în medie, 15 copii.

Micul Prinţ al lui Saint-Exupéry, Minunea, Tabăra, Darul lui Jonas şi Momo, de Michael Ende, sunt câteva dintre cărţile plimbate cu rucsacul pe ruta Bucureşti – Cristian în ultimele 9 luni.

Pentru Alexia, ceea ce la început părea doar o reîntâlnire cu satul bunicilor s-a transformat într-o responsabilitate. Şi-a modificat şi programul de lectură pentru a răspunde aşteptărilor unor copii cu 4-5 ani mai mici decât ea.

„Bucuria întâlnirii, sensul ei. Sunt copii care-mi spun că se bucură că pot fi alături de alţii copii, să împărtăşească experienţa lecturii şi să fie într-un loc în care să poată să discute liber”.

Vezi integral aici.

https://pressone.ro/fata-care-aduce-cartea/

 

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu