Invatatura si practica lui Isus- LUCRAREA LUI















Un „program” neobişnuit


Marcu 1:23-26 „În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige: ,,Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfântul lui Dumnezeu!” Isus l-a certat, şi i-a zis: ,,Taci, şi ieşi afară din omul acesta!”. Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere, şi scoţând un strigăt mare.”

Nimic nu prevedea dezastrul. Trecuse ora de rugăciune şi oamenii se simţeau deja mai vioi după ce făcuseră şase genoflexiuni,( eu numesc aerobic spiritual ce facem azi) (constipatii) „aplecări pe genunchi” sau temenele. Trecuse şi studiul biblic şi cele două cântări de cor, două de fanfară, cântase şi Pamela cu Rebeca, recitase Carmen… Săculeţii de colectă se plimbaseră prin sală şi poposiseră obosiţi şi aproape goi sub amvon.

Mai urma să predice un învăţător tânăr din Nazareth, în cele douăzeci de minute câte mai rămăseseră, până când toată biserica avea să se urce în viteză în maşinile aliniate de-a lungul străzii şi să parcheze lângă sarmalele aferente.

În douăzeci de minute s-au întâmplat însă nişte lucruri ce aveau să fie discutate după aceea doi ani. În timpul predicii, unul dintre membrii serioşi ai bisericii începuse să se manifeste bizar şi zgomotos şi aruncându-se pe burtă şi pe pereţi, începuse să urle de nici zdravenii uşieri nu l-au putut rezolva. Fiul dulgherului poruncise demonilor din el, să iasă afară, şi au plecat din biserică înjurând, lăsându-l pe om sleit şi sănătos, dar tulburând tihna unui program obişnuit…

Omul era în biserică nu la spitalul de nebuni. Suntem obişnuiţi ca locul îndrăciţilor să fie în locul cu cămăşi cu mâneci la spate. Dar aceasta e partea vizibilă şi de aceea mult mai slabă a lucrării demonice.

Satana nu se cuibăreşte numai în oamenii pe care-i vedem tăindu-se cu lama, el stă liniştit în oameni la costum şi cravată sau fără, ascunzându-se sub baticuri de naylon pentru că omul care nu-i stăpân pe sine e ca o cetate surpată şi fără garduri. Când ai băgat o ţigară în gură e un simplu păcat, ca o minciună, ca un film murdar văzut, ca o bârfă, ca un leuţ furat, ca un pahar de băutură şi alte multe altele, dar când nu te poţi lăsa de ale şi te macină şi te rod şi când devin obsesii şi nu poţi fără ele, pentru că Satana n-are jug ca şi Hristos, el are lesă, zgardă, atunci sigur e vorba de posesiune demonică. Şi pentru că ai pierdut lupta ţi-ai pus o mască cu care poţi veni în biserică şi poţi să cânţi la cor şi poţi predica şi poţi plânge şi te ruga pentru că Satana te lasă să faci aceste lucruri de la 900 la 1200, adică lasă lesa mai liberă, dar seara te munceşte iarăşi pentru că nu-s două persoane în tine, ci una singură, dar aceea nu-i stăpână pe ea însuşi şi nici Hristos nu-i stăpân…


Un „program” neobişnuit

– continuare –

Marcu 1:27,28 „Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: ,,Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!” Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii”.

Când omul acela a început să urle, Hristos n-a părăsit revoltat Sinagoga pentru că, indiferent câte uscături sunt în Casa Domnului, nu trebuie s-o părăseşti pentru că alţii nu-s pe cale. Trăieşte tu o viaţă sfântă…

Isus n-a dat afară omul, ci doar pe draci, păstrând omul în Sinagogă. Slăbiciunea noastră de azi constă în faptul că dăm afară dracii cu om cu tot pentru că aşa-i mai comod.

Duminica se încheie trist…

Demonii din om L-au recunoscut imediat pe Hristos. Ucenicilor le-a trebuit vreo trei ani. O altă durere e că în ziua aceea, în Sinagogă, Isus i-a învăţat, a eliberat un om din lesa Satanei, evenimentul a fost mediatizat, oamenii au fost uimiţi, dar nicăieri în textul de faţă nu scrie că oamenii s-au pocăit pentru că, aşa cum scriam zilele trecute, oamenii sunt mai interesaţi de spectacolul religios decât de angajamentul religios.

Va trebui să nu ne mai fie frică de programe ce ies din decor pentru că nu poţi cânta din toţi rărunchii „Lăsaţi Duhul Sfânt să lucreze” cu ochii pe ceas, fanfară şi biletele cu îndemnuri şi dorinţe de băgat în seamă. Dumnezeu vrea să facă lucruri neobişnuite cu condiţia să fie lăsat pentru că aşa cum e în cer să fie şi pe pământ, şi nu invers. Oamenii au probleme reale şi care nu pot fi rezolvate decât spiritual. Dracii au ascultat în Sinagogă sute de predici, dar au stat liniştiţi pentru că nu erau predici, ci bla-bla-uri.

Abia când a predicat Hristos prin puterea Duhului Sfânt, forţa Cuvântului i-a zdrobit. Atât trebuie să facem. Să predicăm Cuvântul cel viu şi să lăsăm ca Duhul Sfânt să ne surprindă..

Amin.

… Isus este imprevizibil, este neconfortabil pentru multi, radical, nonconformist,atipic, spontan, instantaneu, unic, scump si drag Fiu de Dumnezeu.

Glorie in Veci Tatalui.

Acest articol a fost publicat în Vladimir Pustan. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Invatatura si practica lui Isus- LUCRAREA LUI

  1. maria-elena spune:

    Imi plac mult invataturile acestui text,intrucat de ceva timp,ma stradui prin harul Domnului,sa readuc in biserica o sora,oarecum alungata(pedepsita)…Multumesc Domnului pentru acest text.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s