De ce se sting luminile in discoteci?


De ce se sting luminile in discoteci ?
de Pr. Savatie Bastovoi
Iata inca o regula: Nici o rusine nu poate fi atat de puternica, incat sa nu poata fi biruita. *

Fiecare epoca a insemnat o lupta impotriva a ceva. Renasterea a luptat pentru restaurarea omului, epoca moderna pentru instaurarea democratiei s.a.m.d. Dar cea mai interesanta este lupta care se duce astazi. Ultima lupta a omenirii, poate pare ciudat, este lupta cu rusinea.

Teoria lui Freud despre complexe, pe care acesta a lansat-o in secolul trecut, a umplut imediat mintile multora, de multe ori fara stirea si fara voia lor. Nu stiu in ce masura a reusit Freud sa ne vindece de aceste complexe, cert este ca el a reusit sa creeze un complex nou cu care a infectat secolul XX – complexul Freud.

In ce consta acest complex al lui Freud ? El consta in cautarea si gasirea obsedanta a unor pricini eliberatoare, cum ar veni, a unor complexe. Freud n-a facut decat sa preia nevinovata constatare a lui Budha: Viata este suferinta, pentru orice suferinta exista o cauza. Insa Freud merge mai departe, el anexeaza si cauzele acestei suferinte, din punctul lui de vedere, desigur.

Cauzele suferintei lui Freud sunt putin neobisnuite, cu toate acestea ele au reusit, in foarte scurt timp, sa devina niste cauze comune. Una din ele este dorinta baiatului de a se culca cu propria mama si a fetei cu tatal (?) – complexul lui Oedip, iar cealalta e rusinea care provine din sentimentul de inferioritate pe care il avem din cauza unor nereusite anterioare.

Obsesia reusitei in viata pare sa fi gasit in vremea noastra o rezolvare atat de simpla: persevereaza, impune-te ! Cum vrei sa te respecte altii, daca tu insuti nu te respecti ? Invinge-ti timiditatea, cauza tuturor nereusitelor.

Psihologii moderni ofera o multime de metode de a scapa de timiditate, aceasta a devenit o preocupare centrala a pedagogiei scolare si a familiilor tinere. Totul pentru a cultiva personalitatea copilului, pentru a scapa de frustrarea „comunista” !

Insa a ucide in tine sentimentul rusinii inca nu inseamna ca tu insuti nu vei mai savarsi fapte de rusine. Penibilul rezulta tocmai din seninatatea cu care cineva face lucruri jenante, convins ca face ceva bun. Dimpotriva, noi avem nevoie de sentimentul rusinii pentru a evita sa ne facem de ras in fata celorlalti. Rusinea este chezasia demnitatii noastre.

Este curios cum tanarul „sociabil”, care inainte de a se prezenta trebuie sa spuna o gluma de care rade singur, a inlocuit idealul nobilului tacut si sobru. Acesti bufoni ai vremurilor noastre, tinerii descurcareti, care vand tigari la bucata sau fac vreo alta afacere micuta, ii fascineaza in mod curios pe inghititorii de seriale ieftine. Ce simpatici sunt ei cand nu-si pot aminti cine a scris Faust sau spun ca Einstein a scris Sonata lunii. Si stiti ce-i face atatde atragatori ? Faptul ca nu se rusineaza deloc cand li se spune ca sunt prosti.

Eu nu incerc sa inlocuiesc acest ideal cu cel crestin, pentru ca vreau sa fiu citit pana la capat. Dar as propune sa ne intoarcem la grecii antici, care trezesc de obicei multa admiratie chiar si la cei care nu stiu nimic despre ei.

Sa luam cea mai buna varianta a barbatului timpurilor noastre: tanar, cu bani, conduce o afacere personala, unul din cei doi care se intalnesc in lift in reclamele la crema de ghete si se uita cu invidie la pantofii celuilalt. Unul din cei care, respectand recomandarile psihologului sau, incepe intotdeauna primul vorba. Acum sa vi-l inchipuiti pe acest barbat al vremurilor noastre nimerit in gradina lui Pitagora, unde incepatorii tac in primii trei ani. Se intelege ca barbatul nostru, la prima incercare de a se „pune in evidenta”, a fost alungat de pitagoreici ca un badaran.

Sa-l ducem, dar, pe acest barbat la taoisti, poate ca acolo il vor primi. Dar iata ca Lao Zi nici macar nu-si ridica ochii spre vorbaria noului venit, el stie ca tacand poti spune toate.

L-am dus pe urma la Confucius, dar si acesta, vazand cat pret pune acest strain pe luciul pantofilor sai, ii spune: „Intelept este cel care, fiind imbracat in zdrente, poate sa stea in adunarea celor imbracati in haine scumpe, fara sa se rusineze„. **

N-am sa continui aceasta calatorie, dar va asigur ca barbatul nostru nu va fi primit in nici una din traditiile popoarelor lumii. Acest ideal este un produs al secolului nostru, care la noi a ajuns abia de zece ani. Un produs al unui continent lipsit de traditie, lipsit de religie si de cultura, continentul hamburgerilor.

Reclamele pe care le vedem pe strada, in ziare si la televizor, toate te indeamna sa fii primul, sa fii cel mai bun. Sigur ca indata apare intrebarea: cum sa fie toti „primul” ? In traditiile tuturor popoarelor pentru a deveni „primul” e nevoie de multa osteneala, trebuie sa te umpli de virtuti. Acum insa e mult mai simplu. Vrei sa fii primul ? Nici o problema, cumpara bateriile DURACELL si fumeaza KENT, dar, daca nu-ti ajung banii, cel putin uita-te la una din emisiunile PRO TV, toate iti vor spune ca esti primul !

Noua, romanilor, aceasta psihologie ne este foarte bine cunoscuta de la tigancile din strada. Numai acestea, pentru a te capta, incep sa-ti „ghiceasca” tot felul de blonde care se tin de tine, ca ai multi dusmani si ca o sa-ti vina niste bani din strainatate. Numai ca, daca refuzi sa le dai bani, indata devii „cioara borata” sau alt animal putin simpatic.

Toate aceste laude ale timpului nostru noi le primim numai daca cumparam produsul caruia i se face reclama, altminteri, ramanem aceeasi romani nespalati care am fost pana la instalarea PRO TV-ului. Sigur ca este o trauma psihologica foarte puternica.

Esti gras ? Bea FANTA si toate fetele se vor indragosti de tine ! Esti pipernicit si colegii de clasa iti dau bobarnaci cand te vad ? Nu-i nimic, da-te cu after shave GILLETE „pentru barbati puternici” ! Esti o fire enervanta si de aceea nu ai nici un prieten ? Incearca „sensul adevaratei prietenii” cumparand un pachet de tigari ROYALE.

Acum, va propun sa intelegem de unde aceasta lupta cu „timiditatea” si cu reziduurile „comuniste” in noile programe scolare si in tot ce vedem si auzim. Cum altfel s-ar fi putut vinde unei femei normale din Romania cizmele acelea lungi, care noua ne aduc aminte de pescarii din delta, scumpe cat o vaca ? Sau cum s-ar fi vandut niste hamburgeri de plastilina la pretul pe care poti sa-ti cumperi un pui, daca nu s-ar fi afisat mai inainte panouri pe strada cu portretul unei tinere femei sub care scrie: „Eu sa spal si sa calc” ? „Eu sa ma multumesc cu putin ?” „Eu sa fiu devreme acasa ?”

Societatea de azi creste o generatie de cumparatori: cumparatori de haine, cumparatori de computere, cumparatori de carti, cumparatori de contraceptive. E nevoie de multa atentie pentru a nu ne transforma intr-un robot comercial, care cumpara fara discernamant lucruri de care nu are nevoie. Dar mai ales sa fim atenti sa nu platim pentru aceste lucruri de nimic cu propriile noastre virtuti, cu propria, adevarata noastra demnitate.

Pentru a-si vinde marfa, casele de moda si cosmetica au lansat complexul fetei fara prieten. Varsta de la care o copila trebuie sa simta acest complex scade in raport cu setea de bani a producatorilor, asa incat, fara exagerare, il poti gasi si la fetitele de gradinita, desi, spun unii, intr-o forma nevinovata. Aceste marfuri s-ar fi vandut in proportie mica, ma refer in special la lenjeria intima, ciorapi, bluzite, fustite, fiind, clar, niste unelte de specialitate, insa, o data cu lansarea acestui complex al fetei fara prieten, ele se vand bine si in randurile copilelor care inca mai au de sustinut examenul de capacitate.

Deoarece, la aceasta varsta, e normal ca fetele sa nu dispuna de atata banet (desi unele, ce-i drept, il dobandesc singure, folosind cu indemanare uneltele pomenite mai sus), s-a inventat un complex si pentru parintii care sar cu banul, complexul parintilor incuiati la minte. De obicei, acestia sunt niste parinti rai, care nu-si lasa propriii copii sa-si traiasca viata.

Dar cel mai interesant este cand vanzatorii de marfuri stranii tin predici religioase. Aceste predici ajung la inima tuturor tinerilor mai degraba decat cele ale Apostolului Pavel: „Dumnezeu ne-a creat atat de minunati, El ne-a facut barbat si femeie si a sadit in noi atractia unii catre altii. El ne-a poruncit sa ne iubim – Dumnezeu Insusi este Dragoste ! lubiti-va, dar, cat sunteti tineri, cumparand prezervativele cutare si contraceptivele cutare. Si, ca dragostea voastra sa nu se stinga niciodata, cumpara-i iubitei tale aceasta trusa de machiaj. Incepe chiar acum, tineretea nu tine vesnic…”

De fapt, lucrurile stau putin altfel, firea ne-o spune. Desi pofta a biruit si a luat locul mintii, totusi ne dam seama ca nu-i chiar bine ceea ce facem. Altfel, de unde panica studentei careia i s-a spus, pe neprins de veste, ca i-au venit parintii si sunt pe coridor, iar in patul ei nestrans mai este cineva ? Dar si mai expresiva este rusinea de a se intalni fata cu parintii baiatului si invers. Daca nu-i nimic rau in ceea ce faceti, de ce va rusinati ? Cand a fost sa se savarseasca pacatul, pofta a alungat rusinea, iar cand vine timpul sa marturisim, rusinea se imbatoseaza.

PoetuI Esop, care nu reprezinta traditia Biblica, are o fabula extraordinara despre rusine: Zeus, cand facu oamenii, randui in fiecare felurite inclinatii, dar uita sa le daruie tocmai Rusinea. Si, nemaiavand pe unde sa o aseze, ii porunci sa intre prin dos. Rusinea se supara si se impotrivi. Dar Zeus isi sustinu cu tarie porunca si Rusinea zise: „Intru prin dos daca n-o sa intre si Eros prin acelasi loc; daca va intra el, eu voi iesi„. Din aceasta privinta, toti desfranatii sunt nerusinati („Zeus si Rusinea”).

Intentionat am pomenit, si acum si mai sus, traditiile altor popoare si credinte, pentru a nu ma face un apologet nesuferit al crestinismului. Virtutile umane au fost si raman aceleasi in toate timpurile si la toate popoarele, ele sunt: modestia, blandetea, intelepciunea, dragostea, care niciodata nu cade. I Corinteni 13,8

Ceea ce ne calauzeste spre virtute, ca un fir al Ariadnei, este sentimentul rusinii, care, dupa parerea Sf. Parinti, este glasul Duhului Sfant din noi. Rusinea nu este prezenta la copii, atata timp cat acestia se afla in starea de inocenta fericita, care este dincolo de virtute. Ea apare insa o data cu primele miscari spre pacat, cand copilul afla ce este binele si raul.

Fetita care pana mai ieri iti sarea in brate cand te vedea, dupa ce a vazut un film cu triunghi rosu, roseste si devine foarte tacuta. Aceasta rusine este ceea ce o opreste sa ajunga la pacat, o data cu varsta, numai daca nu se va potrivi emisiunilor care o indeamna sa-si „invinga” timiditatea. Aceasta rusine ar fi salvat-o si de alte situatii jenante si, de ce nu, tragice, redand-o nevatamata viitoarei sale familii, copiilor si sotului. Rusinea femeii opreste rusinea, spunea unul din Parintii pustiei.

Rusinea este starea tuturor oamenilor de dupa cadere. Atunci cand noi ne impotrivim rusinii, pentru a savarsi pacatul, noi ne impotrivim glasului lui Dumnezeu, care umbla in racoarea serii si striga:

Adame, unde esti ? Facere 3,9

Noi toti am mostenit aceasta fire, si cei care cred in Dumnezeu si cei care nu cred. Daca vreti, aceasta este o dovada ca Dumnezeu exista, ca Biblia este adevarata. Urmariti aceasta pe tinerii care vin din provincie la studii in orase. Minunati-va de timiditatea lor de care rad prezentatorii TV. Minunati-va de roseata din obraji atunci cand isi cumpara un pachet de tigari intr-un bar aglomerat. Minunati-va de modestia cu care stau pe tusa in discotecile barbare, asteptand sa vina un blues ca sa-si invite la dans fata de care s-au indragostit.

V-ati intrebat vreodata de ce se sting luminile in discoteci si de ce acesti tineri se rusineaza sa danseze ? V-ati intrebat de ce adolescentele se inchid in camera si se invata una pe alta acele miscari nefiresti ? V-ati intrebat de ce studentele din anul I nu se dau scoase din camera atunci cand isi vopsesc pentru prima oara parul sau isi schimba freza ? Poate pentru ca sunt inca niste biete copile, care n-ar fi facut asta niciodata, daca nu ar fi cerut-o timpul.

Tanarul traieste numaidecat acest conflict: pe de o parte, toti ii spun ca aceasta este bine, pe de alta, el simte o puternica impotrivire in adancul fiintei sale, pe care nu o poate explica. Glasul launtric ii spune ca e o neghiobie ca o multime de oameni sa se adune intr-o hala mare si sa se miste unul in fata altuia, pe de alta parte, asta-i provoaca placere. Atunci, pentru a le impaca pe amandoua, se sting luminile in discoteci, iar cei incepatori cu totul se ametesc cu vin ca sa alunge senzatia penibila. Ramane doar placerea aceea infricosatoare, goala.

Incepatorii savarsesc pacatul cu lumina stinsa. Ei nu numai ca se rusineaza unul de altui, dar, fara sa-nteleaga, se rusineaza de blandetea omniprezenta a Ziditorului. Obiceiul de a stinge lumina ni se trage de la Adam, acesta, indata dupa savarsirea pacatului, a fugit sa se ascunda la umbra unei tufe din Gradina Raiului. De atunci noi repetam gestul bietului Adam.

Noaptea se savarsesc furturile, violurile, e vremea prielnica pentru pacat. Tot noaptea a iesit si Iuda de la Cina cea de Taina ca sa-L vanda pe Iisus, dupa cum ne descrie Evanghelistul Ioan:

Deci dupa ce a luat acela bucatica de paine, a iesit numaidecat. Si era noapte, Ioan 13,30

Iuda, mergand sa-l vanda pe Iisus, tinea in mana bucatica de paine pe care Acesta i-o intinse la masa. Ca sa intelegem frumusetea acestui gest, trebuie sa stim ca in traditia iudaica gazda intindea prima bucatica oaspetelui celui mai iubit. Asta a vrut sa arate si Hristos cand i-a intins bucatica lui Iuda, cu atat mai mult ca aceasta nu era o paine simpla, ci painea euharistica, adica insusi Sfantul Trup al lui Hristos, care S-a jertfit pentru rascumpararea noastra, inclusiv si pentru Iuda. Insistand asupra acestui amanunt, Sf. Ioan ne atrage atentia asupra gradului mare de nerusinare a lui Iuda, la care a ajuns din cauza patimei.

Lupta cu rusinea este lupta cu noi insine. Sa nu ne inchipuim ca daca ramanem fara un picior sau fara ochi ne numim handicapati, iar daca lasam sa ni se distruga unul din sentimentele de baza ale fiintei noastre ne vom numi atlanti. Tot handicapati ne vom numi, dar niste handicapati monstruosi, de care nu va mai vrea nimeni sa ingrijeasca.

Este infiorator ca aceasta lupta cu rusinea le reuseste celor care o poarta. Daca-mi ingaduiti sa ma exprim mai exact, celui care o poarta, adica diavolul. Da, este cu putinta sa invingem rusinea si o data cu ea orice urma a chipului lui Dumnezeu care este in noi. E nevoie, ce-i drept, de ceva efort, dar nu e imposibil. Noi avem puterea si libertatea de a ne transforma in niste monstri care isi sfarteca cu raceala propriii copii in numele unei absurde izbaviri de complexe.

Pentru cei care au capatat obiceiul de a lupta cu rusinea exista totusi o posibilitate de a si-l satisface. Luptati cu rusinea pe care o simtim atunci cand nu reusim sa parem ceea ce am fi vrut in fata celorlaiti, aceasta este o rusine pacatoasa, izvorata din mandrie. Luptati cu rusinea care ne vine atunci cand trebuie sa mergem la duhovnic sa ne marturisim pacatele de care nu ne-am rusinat cand le faceam. Luptati cu rusinea veninoasa care ne sufoca atunci cand trebuie sa spunem celuilalt: „iarta-ma, n-am avut dreptate”.

In rest, lasati rusinea sa va sopteasca cele ce aveti sa faceti, si asa veti scapa de rusine.

In ce priveste complexele, acestea sunt faptele si gandurile tainice care ne cresc pe fata si pe ochi, oricat nu ne-am lupta cu ele. Cum vrei sa n-ai complexe daca te masturbezi, te aprinzi de pofta cand vorbesti cu o fata, esti zgarcit si vrei sa pari mai mare decat esti ? Lasa-te de acestea si vei scapa de complexe. Fa faptele luminii, ca :

Lumina a venit in lume, dar oamenii au iubit intunericul mai mult decat Lumina, pentru ca faptele lor erau rele. Ca oricine face fapte rele uraste Lumina si nu vine la Lumina, pentru ca faptele lui sa nu se vada. Dar cel care lucreaza adevarul vine la Lumina, ca sa se arate faptele lui. Ioan 3, 19-20

Sa lepadam dar lucrurile intunericului si sa ne imbracam in armele luminii. Sa umblam cuviincios, ca ziua.Romani 13, 12-13

E cam greu, ce sa faci ? Lumea toata se transforma intr-o discoteca cosmica. Luminile sunt stinse. Totul este gata. In intuneric, un glas cunoscut ne striga pe nume.


* Dale Carnegie, Cum sa fii fericit in familie (rus.), cap. Sa scapam de falsa rusine, p. 311.

** <> Confucius, Analecte, Cap. 9 [Despre pastrarea regulilor], 9, 27, Ed. Humanitas, 1995, p. 170.

Acest articol a fost publicat în De ce se sting luminile in discoteci?, depravare, lumina din intuneric, pacat, paganism, rusine. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la De ce se sting luminile in discoteci?

  1. Anonymous spune:

    Foarte mult mi-a placut articolul!Obrajii imbujorati, gesturile stangace,sfioase, naivitatea din priviri-asta da priveliste!De ce asociem(eu) asta mereu doar cu copilasii..oamenilor mari le sta bine seriosi si indrazenti..si totusi..Sa traim frumos in Lumina LUI!ASA SA NE AJUTE PE TOTI!AMIN

  2. Alexandru spune:

    „Sa traim bine”! ,ne ura presedintele Basescum, „Sa traiti Frumos” ne indeamna Domnul Dumnezeu.Romani 13:13-14 ne indeamna:13″ Sa ne purtam cuviincios, ca in timpul zilei, nu in dezmaturi si betii, nu in imoralitate sexuala si depravare, nu in cearta si invidie,14″ ci imbracati-va in Domnul Isus Christos si nu va preocupati de firea pamanteasca, pentru a-i satisface poftele”.( Liga Bibliei 2007).13″ Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă”Cornilescu trad.si amin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s