pocainta.-intoarcere- metanoia

Mihaela Oancea:

Ca-ntr-un joc, legându-ţi ochii cu năframa,

Tu alergi să prinzi năluca unui vis,

Dar opreşte-te prietene, ia seama,

Paşii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis.

În zadar aştepţi năluca fericirii,

În zadar apuci cu pumnii amândoi,

Vei plăti tribut dezamăgirii,

Obosit, cu ochii plânşi, cu pumnii goi.

Întoarce-te la Domnul, aşa cum eşti,

Cu zdrenţe-n suflet şi poveri

Întoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou

Şi-o altă inimă să-i ceri.

Întoarce-te la Domnul,

La pieptul Lui să înţelegi cât te-a iubit,

Crezând în jertfa-i sfântă,

Vei fi-n veci fericit,

Întoarce-te la Domnul,

Copil preaiubit.

Acest articol a fost publicat în poem. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s