Pe vremea cand umblam pe jos…






de Rodica Botan

Pe vremea cand umblam pe jos,

Carind la plase de-ata tare,

Stateam la cozi, pentru mancare:

Dar traiam si bine si frumos,

Pe vremea cand umblam pe jos…

Si serile tirziu, la stele,

Visam la alte lumi stinghere…

Cantam mai mult, cintam duios,

Munceam din plin , munceam voios

Si-aveam si timp de toate cele…

Pe vremea cand umblam pe jos!

Pe vremea cant taiam butuci

Sa ne-ncalzim, sa facem cina,

Si caram apa cu galeata,

Nu cumparam nimic de gata.

Pe vremea aia , nu de mult,

Stiam sa manuiesc si sapa,

Si il citeam si pe Shakespeare…

Cum de-aveam timp? Acu ma mir,

Dar pe vremea cand umblam pe jos

Totul mi se parea frumos…

Si n-aveam timp de tanguit…

Cum fac acu` de cand m-am pricopsit!.

Pe vremea cand purtam sosoni,

Si reparam la pantofi talpa,

Lumea stia stanga de dreapta…

Carpeam ciorapii la calciie,

Si n-aveam crize de mandrie…

Nu se-ntimpla sa auzim

Ca vre-unul n-are self esteem?!

Batrinii nu mureau stingheri,

Si pentru caini erau hingheri!

Pe vremea cand purtam galosi,

Aveam respect pentru stramosi!

Si ce-amintiri mi-au mai ramas,

Din vremea cand stateam la bus…

Pe vremea cand mergeam pe jos,

Toamna aveam cartofi de scos,

Si ne ducea pe toti cu scoala,

Si nu-l lua pe unu boala!

Si cand ziceai ca mergi afara,

Nu era vorba de-un banchet,

Cu frigarui, turte, serbet…

Era-n ograda , un loc „maret”,

Intre cotete, un alt cotet…

Nu parfumat si deodorat,

Sau primenit si asortat…

Aveam caracterul mai frumos

Pe vremea cand mergeam pe jos…

Si nu eram asa de disperati,

Ca nu suntem bine imbracati…

Cu anii, chiar mai mult de doi…

Ziceam ca hainele sint noi.

Copii ne salutau frumos,

Pe vremea cand umblam pe jos,

Si nu parea de loc pe dos,

Ca baietii sa dea sapca jos;

Sau sa se scoale in picioare,

Si sa dea locul! Era o onoare!

Acu, insa ne-am pricopsit,

Cum nici nu-I, bine de vorbit!

Si ce concept total pe dos,

E ala sa umblam pe jos?!

Intepeniti si ruginiti,

Incovoiati si pricajiti,

Slujim la domni fara suflare;

Si construim mereu hambare…

……………………………….

Azi mi-a ramas un gand frumos…

Pe vremea cand mergeam pe jos,

Eram la timp la adunare!

Acest articol a fost publicat în poem. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Pe vremea cand umblam pe jos…

  1. melodramma spune:

    nice blog:) imi plac si pozele mult:) God Bless you too;)

  2. Anonymous spune:

    Poezia imi apartine. Va rog sa adaugati autorulRodica BotanMultumesc

  3. Rodica Botan spune:

    V-am mai rugat odata- dar nu stiu ce s-a intimplat cu commentul Este poezia mea- va rog sa puneti numele autorului.Rodica Botan

  4. Am inteles. Nu am stiut cine este autorul. Multumesc Rodica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s