2)Ce se mai poarta pe la nuntile noastre?

2007 [Marius Cruceru]

Spuneam într-un post trecut ca nuntile noastre erau altfel. Diferite. Simple, austere, sobre. S-a schimbat lumea si odata cu ea si noi. E bine? E rau?

Dupa mine este rau, dar judecati voi, confrati de-ai mei, dar si de alte confesiuni care ati stiut anumite lucruri despre “pocaiti” si ethos-ul lor si acum îi vedeti cum se îndeparteaza de ceea ce stiati voi despre ei.

Iata care sînt ultimele noutati în materie de organizarea nuntilor, ascultati si luati aminte:

1. în primul rînd slujba de nunta se poate renegocia, se poate renegocia locul, structura, un parc, o agapa la iarba verde si Predica a devenit un “scurt cuvînt – 5-6 minute”, exact asa scrie în program.


2. Predicarea. În timpul slujbei anumiti predicatori tin neaparat sa devina circari. Au impresia ca trebuie sa se hlizeasca ca niste fîte care asculta prima data un banc cu soacre si aluzii la noaptea nuntii. Glume proaste, remarci penibile la adresa celor doi, mire si mireasa sau laude excesive la adresa parintilor si nasilor (nu comentez motivatiile)

3. programul, adesori cu playback, ne prezinta o orchestratie foarte împaunata în background care sa acopere o voce pitigaiata a uneia dintre rudeniile mirelui sau miresei care vrea cu orice pret sa se afirme.

4. Desi se întîmpla de obicei în biserica, majoritatea doamnelor si domnisoarelor îsi schimba aparitia de cu greu le mai recunosti. Mi s-a întîmplat la un moment dat sa dau peste o soacra mica asa de “schimbata la fata” (sora cumsecade, care de obicei îsi purta “tinuta pocaiasca”) ca nu am mai recunoscut-o. Si ea si eu ne-am simtit penibil. Aveam de ce!

5. Îmbracamintea pentru nunti, de pe unde-o închirieaza nu stiu, dar adesea te sileste sa stai cu privirile întinse spre candelabru. În urma cu vreo 7 sau 8 ani am avut un usier care a avut îndrazneala sa o scoata pe o domnisoara care avea spatele complet gol si “decolteul” (daca asa se cheama crapatura aia din spatele rochiei, ca asa se cheama în fata) mergea dincolo de locul unde se termina spatele. Cu putin scandal, a trimis-o înapoi sa se îmbrace înainte de a pasi în biserica.

6. Nu ma mai leg de podoabe si de coafuri. Nu mai am nimic de zis în afara de faptul ca sînt persoane la care nu le sta bine cu anumite culori, cu anumite haine, cu anumite coafuri. Atît. Nu îti trebuie multa educatie estetica sa îti dai seama de asta. Poate ca surorile noastre care doresc sa faca “schimbarea la fata”, înainte de a pune pe dînsele tot felul de sclipici, ar trebui sa-si întrebe o prietena care se pricepe, nepocaita.

7. La masa, la multe din nuntile la care am participat, muzica era atît de puternica încît nu puteam sa discut cu sotia care se afla lînga mine. Nu mai comentez asupra stilurilor muzicale, totul era amplificat si, da-i, tata, da-i, cît se poate.

8. Daca tot veni vorba de muzica, Celine Dion, UB40 înca sînt decenti, dar ma întreb: ce cauta totusi la o nunta de neoprotestant i? Asta e, sînt si rudenii de alte confesini care nu înteleg toata muzica noastra s, vorba lui Krossfire, nici nu prea avem cu ce ne mîndri.

9. Jocuri si concursuri. Aici e-aici. Ce treaba are un mire, care mai trebuie sa devina si slujitor al Evangheliei cu un joc de felul asta: se alinieaza 15 fete, toate tinere si frumusele, plus mireasa. Mirele este legat la ochi si trebuie prin pipait (???),
sa îsi recunoasca mireasa. Daca o recunoaste trebuie sa o sarute, pe gura. Toata lumea asteapta sa greseasca. Tot e rau. Daca esti prietenul unei asemenea fete care este pipaita pe mîini si umeri ca sa fie recunoscuta? Daca o nimereste, tot e rau.
Toata lumea îsi da seama ca noii miri au experienta unul cu celalalt. Nu? Dupa ce-a recunoscut-o, dupa miros? Ce-i leu? Urs?

10. La oribilitatea asta mai puneti alte jocuri stupide mai asezati alte glume proaste, cu aluzii porcoase, sugestii penibile, jocuri “de societate” care se lasa cu udaturi sau umiliri ale unora care sînt luati de prosti.

11. Obiceiuri americanesti, care nici la ei n-au bun gust sînt împrumutate cu entuziasm. Am ametit cînd am auzit de un fiu de pastor care trebuia sa scoata cu dintii jartiera miresei în ochii lucii ai prietenilor care assteptau ridicarea trenei pentru îndeplinirea acestui scop. Zanganeala stupida în pahare ca sa se sarute mirii de cîte ori vor nuntasii, în vazul lor, se întelege. Si altele. Am mai spus, nu tot ce este Made in USA este coborît din cer.

12. Dansul miresei. Penibil. Neoprotestant ii nu au fost învatati cu dansul. E penibil cînd mireasa, care habar nu are de pasii de dans, este invitata de tata, care habar nu are de tangou, sau de mire, care nici el nu este expert si se clatina ca doua dulapuri dintr-o parte în alta prin sala. Sa te uiti la ei, sa nu te uiti?

13. Dansul. Într-un anumit oras din tara, un lider religios s-a apucat sa le invite la dans pe doamne. N-am nimic, cu asta, bravo lui, daca vrea, ca Zorba Grecu sa le faca fericite pe femei, dar Zorba macar facea acte de caritate cu bubulina lui, a noastra cunostinta, dupa ce a luat putin la bord, s-a apucat sa le danseze numai p-alea tinere. Pe toate. Sa îmi spuneti mie ca nu se întîmpla nimic sub cureaua unui barbat, apropiindu-se în felul acela de o femeie si … îl trimit la medic. Dar … la nuntile noastre s-a început sa se danseze. Boon! Atunci luati lectii, frati si surori, ca rîde lumea de noi. Macar sa dansam “ca lumea”, daca tot dansam ca lumea, nu?

14. Bautura. Mai nou, la unele nunti esti întîmpinat de Garrone, de vin la discretie, sampanie etc. Nu-i problema! Fiecare cu libertatea lui în Cristos, numai ca românul, asa cum a demonstrat-o de veacuri, de la Burebista si Decebal încoace, nu stie sa se opreasca dupa un pahar. De asta rîdeau si grecii de noi, ca nu bem vinul îndoit si ca nu ne oprim pîna nu ne îmbatam ca porcii.

Si mai am, dar ma duc sa ma racoresc.
Unde duc toate asta? Nu duc nicaieri. Nu acestea trebuie oprite, astea sînt doar ce se vede din aisberg.
Acestea arata un trend care începe din alta parte, nu de la nunti.
Putem sa dam noi directive pe comunitati sa se faca nuntile din nou, ca la pocaiti, sobre, austere, fara dans si bautura, degeaba, este un trend care vine … de unde vine?

MARIUS CRUCERU

Acest articol a fost publicat în Marius Cruceru, test. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la

  1. Anonymous spune:

    tot ce ai zis este foarte adevarat alex cred k ar trebui sa trimiti un e-mail cv la totzi tineri kre i cunosti tu

  2. Sunt realitati exprimate de catre Marius Cruceru. Am trimis acum 2 ani email cu acest articol studentilor din Alege Viata.Sa il mai trimit odata si acum zici?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s